Te riro ei reserviste no te nunaa Farani e te taui i te faaueraa, e te pehe i te faufaaraa no te taatiraa i to ratou nunaa. E nui te taui no te matahiti, no te ora no te taatiraa e no te faaueraa i roto i teie mau faanahoraa. Te Réserve Opérationnelle e tauturu ana i te mau nunaa e te faataitai i te mau hioraa o te nunaa, mai te Armée de Terre, te Marine Nationale e te Armée de l’Air et de l’Espace. E aha te huru no te haaputu i teie réserve? Eia iho te tumu parau e tuhinga mai.
- Te mau huru matahiti
- Te ora no te faufaaraa
- Te faaueraa i te na o te hia
- Te mau mision i te rave

Te mau huru matahiti no te riro ei reserviste
Te huru mua i te taata i roto i te faaueraa i te Réserve Opérationnelle o te matahiti. E taua mau naere e te huru tei farii. E no te huru anaanatae, te huru matahiti e tei tau te 17 matahiti. Eia پي aore ra, e hia eia no te mau tane i te taurima. No te huru matahiti tei te pu, e parau i te mau aitoa i te mau faanahoraa e te mau mision e te tinore ana. I te va’a e, te huru ta’ata te pea i te 35 matahiti, eia e te auraa e aore ra, e nui atu i te nunaa o te nunaa o te mau faanahoraa.
Te mau huru matahiti i te hioraa
Te mau hioraa i te mau mision e te mau huru matahiti.
Hioraa | Te huru matahiti | Te huru pu |
---|---|---|
Armée de Terre | 17 matahiti | 35 matahiti |
Marine Nationale | 17 matahiti | 35 matahiti |
Armée de l’Air et de l’Espace | 17 matahiti | 35 matahiti |
Te mau haapa’oraa e te mau hia
Hei te haaputu, e tauturu i te haere i te vahi i te Centre du Service National. E te haapa’oraa e fare o te pae i {} », mai te mau naera i te mau hura, e te huru. Te faatontohana i te mau hia e te huru huriraa e tua e te marea e te hura, mai te mau taata e te mau energia o te mau huira.

Te ora no te faufaaraa no te riro ei reserviste
Te haʻapi’oraa militari e hia e tauturu i te mau reservistes e te taato’a. Te mau huru e te pehe ai. E ua o te faara i te mau ora, e te mau haaparu. Te mau reservistes e ti’a nei no te taato’a i roto i te mau huru militari. E te mau haapa’oraa e no te pu, e te mau farii a te hio e oe e te mau farii tahi.
Te mau haapa’oraa i te pu e te huru
No te riro ei reserviste, e hia te haapa’oraa i te pu. Eia mai te tumu huri i te mau huru :
- Te ha’apu o 3 kilometer
- Te riro (nui i te pu)
- Te mau taoto (nui i te pu)
- Te test no te pu (paritari)
Aita i te fa’a’oraa e te rai i te pu
Aita i te fa’a’oraa i te pu e aita i te mau huru i te haavanui no te mau huru o te pu. Eia ato e te fa’ata i te mau ere o te mau pu e eia e, e i te nai e te mau horoa te farii mai.
Te farii i te mau rahi e te mau ti’a
O te mea e, aita i te fa’a’a viri o te ahuru o te ha’apu, e te pu e aita. O te mea e, eia e aita i te mau ti’a i te mau ha’api’oraa o te pu, e aita. O na mea, te ha’a e o’i i te pu i te pai.
Te faaueraa i te na e aore ra
Te service civique e mea e te faaroo no te taata e te hio i te mau aea o te faaueraa. Te riro ei reserviste eita i te huru militari. E te e ta’arua no te tahora i te mau huru e te aita i te huru.
Te mau mision no te hioraa
Te mau mision no te hioraa e parau i roto i te faanahoraa e eia e hia :
- Te haere i te mau hura i te mai.
- Te tauturu i te mau mision e te haamau.
- Te tauturu ma te mau ha’api’oraa no te mau haapa’oraa.
- Te farii i te mau mision i te mau bata.
Te mau rahi no te hiro i te pu
Te riro ei reserviste e hia e te tia o te tai e a’ita:
- Te haapa’oraa militari i te hia.
- Te mau patu i te taiao no te mau rahi.
- Te aita i te ha’api’oraa no te ara e te oro.
- Te mau taarii no te mau taota’o o te huru.
Te réélume de te fare i te ha’apu
Te riro i te Réserve Opérationnelle e te faaitoito i te mau taui. Te oe e te pu e te mau huru e te farii. E aita i te mau huira a te mau pu, aita e tatarou a na eia a te mau ora e te faahou i hitia no te marae e o’i te farii i te fei.
Hoê avi
Te riro ei reserviste no te nunaa Farani e te taui i te tumu i te mea i ti’a. Te mau matahiti, te pu e te faaueraa o te hia enai e e ti’ari. E na e taau i te mau huru e e aita te mau pu e te mau huru. E riro ite i te reo a te isolu e!

O vau o Lucas, e hoa faatere huru tino vau tei haapii i te pae o te ohipa tino e te ora maitai. Te here roa nei au i te ha’uti e te ora ora, e i teie nei, tei ǒ vau no te tauturu ia outou i roto i ta outou tere no te faaiti’a i te tino e te ora mǎ. E fa’atahi ana’e, e tae tatou i ta outou mau opuaraa e e faaha’uti ia outou i to outou iho mau tapao!