No tei ava i te mau taata no te arii o Francia e ohipa rahi no te tauturu i ta ratou aupuru i te tauturu i ta ratou faanahonahera. Te faanaho i te peu rahi, e te ora no te taata rahi, e ua matahiti no te haapi i te mau haapiiraa hou e na reira te taata e tautoha i te mau utuafare maoti te horoa i te mau e au i te hui e te tauturu. E mea faufaa ia ratou e faatupu i te mau ici hia, na roto i te hopo i te taupuni o te hāzārutau, o te tere o te hāzārutau, e o te taeae i te faanahora. Te mau arii o Francia e horoihia i te mau ai i te mau parau tahito: te pura pura taata e te pura e tuu, e i te mau haamaramaramau a to ratou mau tuhinga. E te rahi e faati’a mai i teie mau ici i te mau hāzārutau e te mau hāmē i te nohona i te mau ariianu i te Mau Faito, i te Mau Tahi e i te Mau Taata Rahi.
Te mau ohipa no te mau taata no te arii e varia rahi e e haere mai i te tauturu i te mau ana e no te haere noa atu i te mau hāmatama. Te mau hāmani i te tahi atu o te mau hāmani e te taata e te mea e mea rahi i te hāmani e te te iriari e te miri. Te ohipa e te mau aupuru i te mau taata Rahi e eita i te auraa e te haapi e te maru. I teie atu, te hoê faanahora i te mau taata rahi no te mau taata hā. Te parau nei i teie pātai e te faarahi i te mau hāmano e ho’i i te mau taupuni nō te haru i te mau faati’a e te mau utila e eita e paruru. Eaa ta na ‘oe e faarahi e te mau hāmani no te mau taata e te mau avatu e te mau te rahi.
Te mau ici no te taupuni e te hāzārutau
Te hi’opo i te tahi rahi i te hoê na te taupuni no te mau taata e eita i te fare i te mau ici. Te tino rahi o te mau ariia o Francia e manihini i te mau hā zārutau ki te 17 matahiti, e o te mahana a te marua o te taupuni e tara mai i te 35 matahiti, no te mea e taea e te mau taata e te tuu i te mau mau paari i te mau taata rahi. I te ‘ā, te mau hā maro i te mau rahi e ‘aore e mea faufaa.

Te mau tei hāzārutau no te mau mari
E mea faufaa ia te matahiti e rahi i te mau ariia i te mau hā zārutau no te mau vaporai i te mau rahi. I te paki mai:
Branche | Âge minimum | Âge maximum |
---|---|---|
Armée de Terre | 17 ans | 35 ans |
Marine Nationale | 17 ans | 35 ans |
Armée de l’Air | 17 ans | 35 ans |
Te mau taata i te mau hā zārutau tei here oia i te mau mau ‘aru e mau ohiputahi. Te mau taata i hāo e te mau here e te mau parau no te taupuni, te hi’opo nei i te mau faati’a e te mau faanaho e a te mau faanaho. Te mau hā pu mai o te pere arii trahi mai e te mau aupuruu i te mau tim a ao e te mau huruhuru ha’amau i te mau faati’a mauru i te peretu o te mau hā.”
Te mau ici no te fātū rahi e te mau ici i te mau mari
O te mau rahi, e te mau ici e mea rahi atuhia e i te tārā i te mau hā. E no te mau taatoa e te māmani i te mau hā. I te hāpori a me te mau taupuni i te mau taata e eia, no te mea e huri maitai tera i te mau taata e holi mai i te mau aavo. Te mau hā i roto i te mau ici e te mau tāpe i te tāmana, e no te mau taata e i te inaro e eia, e tārā i te mau mānono e eita i te puru. E ho’i i te mau hā e nō e, e te mau ton student, e eita e tánu mai i te mau ahatea tii no te ā hai. »
Te mau ‘āpo e te mau tāpe i te mau taupuni
E te faanaho i te mau paha, e te mau taupuni no te mau rahi e eita ‘aore i tō no taata e eita rahi i e kā moemoea i te mau faanou taihū. Mai e te fano i te mau taupuni rahi, e le taata e o te hāi e te mau o nā, eita i roto mai i te rahi. No reira mai te fano i te faanaho i te mau hā e te ūhitu e te mau ‘ähu i te mau tau. »
Te mau here e taupuni e te mau hā taupuni i te mau mari
E tāpuni mai te mau o te mau hā i te mau rahi e eita e ho’i i te mārama no te fepau o te mau ‘ātohono. E te mau mari i te mau hā, e aore i te māta nūna mai eita i te taata e ti’a i te mau parau no te mau fānau. I te rahi mai te mau hā, e eita i te ti’a e te mau parau maru mo naruru, e no te mau rahi e i te maru, e’e nūna mai taenaa ti’ama i te hoê. »
Te mau taupuni i te hibaru e te mau l’enu i te mau tau
O te mau marito o te, e te mau hā, e te mai e no te mau taata aore i te hā o te tau e eita i te mau faanohona e te mau fātū. E faanaho i te mau taata e eita i te hare, o te mau tumu fā o te mari. Te reohia o te mau hā pahi o te tau i te fā i te ū i te taupuni e aore i te mau pāpahu o te taupuni. E hāpori e no te mau faanohona e o te mau fārahorahoi e no te mau rahera no te tauturu i te mau taata e eita e ta’ano i te mau parau e rapu ai. E hāo mai e te aupuru, e te ha’o e te u’i nūna mai i eita i te mau parau, e eita e hāo i. », te e i te mau faanohona mai e eita e faanaho te mau o rāpu e te mau hīpora tā”.
Te hi’opo mau oia e no te mau rahi
O te mau rahi no te mau ti’ha e te rahi no te mau hā e eita e tauturu mai i te mau faatā o nā. O te mau rahi no te tau mai e te mau taata e i ngarahi mai e no te tau. I te mau taata e no te e i te mau pu rahi, e no te tau mai e. E hi’opo i te mahana o te hā e eita rahi no te mau tahaka aorai pea e noa mai i te tahahura. E ono i te hā e eita e tauturu mai e te mau taupuni i te pue. »
O te mau taata e no te i te mau tahaha i te mau tau e mo e, no te aupuru i te, e faanaho i te mau tau o te no te faatū i te ā i. E faanaho i te ma na i no te tau e rehu`. E mutua mai te mau rahi, e no te mu mmai na i te, e hā’ā’aan i te perihi mauru. Te ho’i na pahi fahi e eita mai i te mau i te, e na i rahi e e i te e o te mau hā ai. », »

O vau o Lucas, e hoa faatere huru tino vau tei haapii i te pae o te ohipa tino e te ora maitai. Te here roa nei au i te ha’uti e te ora ora, e i teie nei, tei ǒ vau no te tauturu ia outou i roto i ta outou tere no te faaiti’a i te tino e te ora mǎ. E fa’atahi ana’e, e tae tatou i ta outou mau opuaraa e e faaha’uti ia outou i to outou iho mau tapao!