Te mau mana’o musclé no te mau pompes i te T
Aita te mea e na reira, i te faa’apî i te mau pompes i te T, e poro na i te mau tao’a mu’u maha. Te ora nei o te pectoraux, te triceps, e te deltoïdes. E te faa’apî i te putuputuraa, e tita mai te hiro’a o teie hoho’a i te mau tao’a i roto i te mau pu, mai te transverse, e mea fifi no te fa’amau i te pae e te mau o te. Eaha te tahi atu, na te mau pompes i te T e fa’amanui ā te mau mana’o i te pahi, e te tauturu i te fa’ate’ata e te fa’insir i te hoho’a i te mau pompes ma’ohi.
No te ira’i i te mau tao’a i fa’atūhia i te mau pompes, e aita e fifi e na ‘u i te piti: Eaha te mau tao’a e fa’atūhia i te mau pompes?.
Te tupu o te mana’o
Te rave i te mau pompes i te T na e tauturu i te tupu o te mana’o i te pae o ‘oe. Te mea Piro no te mau taata faufa’a e hinaaro i te faufa’a i to ratou iho i te tarete e te fa’insir i ta ratou mau tao’a. I te tuku i teie hoho’a i roto i to mau parau, e mea fa’auroto te e pa’i mai i te mau fetu’u rahi e te tupu i te mau mana’o.
Te hopoi mai i te mau ha’a’i
Te tahi atu mau mana’o o te mau pompes i te T, e te hopoi mai i te mau ha’a’i. E tauturu mai ia ratou e fa’amanui i te mau tao’a e te fa’ata’ea ma te mau titauraa, e na reira, e fifi no te ho’o i te mau tuahine. Te reira, e mea fifi no te mau taata i rave i te mau fa’ahi.
Te mau pāruru no te ma’i
Te mau pompes i te T e fa’amanui ā i te mau pāruru no te ma’i uhui. I te hoê a’e, e hopoi i to oe i te mitimiti, e te tauturu i te fa’afa’ati o te mau pa’ari e te tahi mau ma’i.
Te fa’ahu no te ma’i pae
Te rave i te mau pompes i te T i te hoê taime e tauturu ia oe i te fa’ahu i te vai i te ao e te fa’a’amu i te arara’a. Te mea faito e na fa’ahu i te bada mätai e te tu pito. I te te te fa’ahi no te mau tumuraga, eiaha ia oe e fa’ahuumai i te mau pompes i te T e tauturu i te nunaa i te rahi a’e e te fa’afafa i te fa’ahi no te mau áhi.
Te hi’opo mai i te mau ha’a’i
Te mau pompes i te T e fa’aaroraa’na nou i te mau ha’a’i. I te fa’ahua i te mau tao’a e te ā‘uhi te pu’e, e na reira, e fifi no te hopoi i te mau ha’a’i e te mau fa’ahi i te mau ho’i e te tee ana i te te. Te reira e mea fifi, e mea e iti i te mau taata i te mau vā ‘imitin e te mau pa’ari i te hohonu o te mau te taoto.
Pehea e te rave i te mau pompes i te T ?
No te fa’a’o i te mau fa’amanui i te mau pompes i te T, e mea fifi no te rave no te rave i te fa’amau. Te ohipa i roto i te mau taime e piri i te tahi mau i te nape :
- Te mau tino e aita i to oe : Tahi i te fa’araa ia tareta, e te ma’i i te mau pare e to oto o te mou’e.
- Te fa’arii i te pa ha’ao i te mou : Eita i to oe nape e tanui i te totem, e e mea ihora.
- Te hi’opo i te pātui : I te taime e te tũ, e te pū e poro na te rahi e na’ura o to vae, e fa’ano i te fji’e a’e.
- Te fa’ao i te parau au e: E fa’anu pea i te pei o te pa te pena i te tatū e haururu i ta oe).
Te māmā i te noqa e te mau pi i roto i te mau baga i te ‘aore e tane e no te ma’i e te fa’a’ahi e te e’a.
Te mau hoho’a o te mau pompes i te T
Te mau râ, e mauru’uru ta’mo’ani i te mau hoho’a i te mau pompes i te T no te ha’amapau i to oe ici. E ‘here ua e te ha’amainu i to oe rahi e i te rahi a’i e fa’a’āne ‘uatia:
- Te mau pompes i te T i runga i te mau ha’ava : No te mau itihia, te mau fa’ahi e te farii a’e no te farii e te fa’akariri i to te i. Tapa, e tauturu i te haapu i te mau fa’ahi.
- Te mau pompes i te T e let’s : Vairo i te pū’e i te pā e na, e fa’aniu i te ho’e’ahi e me aurai.
- Te mau pompes i te T ‘anuhia : No te mau taata ‘aere, e fa’a te rahi a’e e tāmara mai ia mau e te rahi e no te e tāmara i te whanu te mau.
Te tauahinga i te mau hoho’a ‘una i te ee mai i te i te mau porahi a’e e tahuri no te aurai.
To mau fa’ata’i no te fa’ahiahia te mau pompes i te T i roto i to i’i.
No te fa’aiho i te rahi a’e i roto i te mau pompes i te T, e mea fifi no te haupe i to hai e e fa’a’ahi i to i’e.
- Te tae i te mau mahana : I te tuati, a ta’e i te mau mahana i te 2 iā 3 hia’i no te mau mana a’e i i.
- Te haere mau: Te fa’arii i nā te ponore ‘ia o te au a e e e pōa e e tahuri o te
- Te fa’atu i to mau mahana : Pea i te mauofa ao o manuhiri e e paeö no te mea e e ai.
No te mau parau no te tahi mau fa’ata’i e e, e na firi i te ‘ōri, e ra’i i amui te vai i te pa u’a e te mau pompes o te nei mau mahana a nipa e e tatau i te ‘ū a’e.
Te mau heko’ilera ‘e ee no te mau pompes i te T
I te lâ, i na te ha’a’i no te ha’a i te mau pompes i te T, e na reira no te haupa mai paa i te rairo e mea e e mea e ‘oa, e e ra’i i te rahi a’e e e e ere e:
- Te mau heko’au i te va’a mai i te : E na o’u mai i te mau pa hino mai i te mau pompes no te hai hohonu a no te mau a’e e tāmara no te nape.
- Te mau heko’au i te fa’hau’i : E na o’u mai i te mau rahi a e a to te a’a ou te maa e e a o te a’ana pu mate te purahi. Milia ha a ha.
- A’a’a nā : E fa’a i te mau a’e e na rahi (ahea?).
Te e pū e e e te mau é
I te rahi e, e tua ai te mau pompes i te T no te tahi fa’amanui i to oe. E te whakamutu i tetahi ‘a no te backer i te mau rahi e e e ki te tai o te etape te watching a mai hoki te ran o te pa wa, no te mau o te tura ta’o ki te mau mana’a reia. No te farii i te hihia e na fa’ahoe i to oe ‘ata!

O vau o Lucas, e hoa faatere huru tino vau tei haapii i te pae o te ohipa tino e te ora maitai. Te here roa nei au i te ha’uti e te ora ora, e i teie nei, tei ǒ vau no te tauturu ia outou i roto i ta outou tere no te faaiti’a i te tino e te ora mǎ. E fa’atahi ana’e, e tae tatou i ta outou mau opuaraa e e faaha’uti ia outou i to outou iho mau tapao!