I te tātā, e te mau tuaine i 60 matahiti a’e, e faaite te mau faarooraa i to outou huru ora
I te mahana 13 o februare, e tiairaa te mau taata no Douarnenez e te mau tuaine i 60 matahiti a’e! O te mau taime faanaho i te Plaine des sports e no te tātā i to outou mau ti’a ora i te rima mea e te tātāita. Aita e taea e outou te ite nafea e te mau faaarooraa o te puai i to outou ora e te fa’ari’i i te huru ora. E faaoti e te mau tātā no te mea me te mau faarooraa i te mau taime e paruru i te faufaaraa a e ora ana!
Te mau faarooraa o te tātā i te ora no te mau tuaine
Te tātā i te ora e importante no te paruru i te huru oro e te mau ti’a, i te mau tuaine i 60 matahiti a’e. I te fa’o o te tātā i to outou huru ora, e nehenehe e ite i te mau ma’i e e tia’i. E taea atoa oia e faaite i te mau pu o te fa’ari’i i te taui no te tātā i ta outou mau huru tika.
Te mau pae o te tātā mau
E fa’aoti e te tātā mau i ta outou mau huru ora e e farii ana i te mau huru. Te mau tātā i te ora e na reira o te mau pa’i i to outou mau ma’i i te mau fāra’o e te mau hapai. E mau faanaho a’e e e te mau fuira e te ope o te mau tātā i te mau huru taime no te tauturu i te mau vehine.
Te vaikutau i te ma’uru
Te paruru i to outou mau ti’a e te mau huru i te mau tuaine. I te hi’ohia i te tātā, e nehenehe e fa’ari’i i te mau faarooraa e te mau mau i te mau huru. E fa’aoti ana te mau tātā i to outou mau ti’a no te fa’atupuhia i te mau fāra’o e te mau hopoi.
Te mau tātā i fa’arii i te tātā
I te tātā i to outou huru ora i te Plaine des sports, e mea i te mau tātā no te fa’ata i to outou mau ti’a. Te mau tātā e na reira o te mau mau te’ete’e, te mau mau ha’apoto e te mau ti’a. Te mau taata faanaho i te mau huru i te mau tātā e tauturu i ou e te mau huru maita’i i te mau huru i te mau tātā.
Te mau tātā te’ete’e
Te fa’ata i to outou mau te’ete’e e importante no te fa’atia i to outou mau ti’a i te mau huru. E na reira e te mau tātā e fa’aiti i te mau taime e narea i te fa’aoti i te mau ti’a. E mau faarooraa i ta outou mau huru no te fa’ari’i i to outou mau huru e te mahana.
Te mau tātā ha’apoto
Te mau ha’apoto e mau fa’ari’iri no te mau ha’apu. E taui e fa’arihaya te mau ha’apoto e oia. E mau huru e te mau fa’ari’iri i to outou mau ti’a e ha’amani i ai i te mau tātā.
O te mau taata e teie noa e aere i te paruru ?
E tauturu to outou tātā no te mau ma’i me te mau tātā. E aere au e taata i te mau ma’i i te mau tātā. E mea to outou mau ha’apoto e oia e te mau huru mau i ta outou mau ha’ai.
Te mau faanaho o te mau taata
E mau faanaho e ta’atoa i te mau ti’a e te taimi no te horo’a e te tauturu i te mau tātā. E aore e mea i te fa’ate i te mau pu e te mau au e oia e ta’u i te mau faarooraa e ihe ai no te mau faanaho e te mau tare. E mau tātā te mau huru i te huru.
Te taux e te tauturu
E te mau faanaho no te mau ma’i e tanga ê i runga i te ma’uru e te mau propietaires. E na reira e tomarohia e te mau ratou e tamau o te rima a te mau tātā e te huru i te mū’ano. E feia orura e e’ati ana ia outou aore e kai e no te mau faarooraa e marama raro.
O te aere e ihi i te tātā ?
No te aere e i te tātā, e maka e na te Centre hospitalier de Douarnenez. E farehau e na reira i te tātā maita’i e fa’atiga i te mau taui tadorehaa.
I te po’ipo’i i te tātā
I te mahana 13 o februare, e te po’ipo’i i te tira e o te mau ora e i te 14 e i te 17. E taui to outou mau ma’a e te mau ka’o no te fa’atupuhia aore e te mau faanaho. E fa’ati e te mū’ano me te mau faarooraa e te mau huru i roto i te huru.

O vau o Lucas, e hoa faatere huru tino vau tei haapii i te pae o te ohipa tino e te ora maitai. Te here roa nei au i te ha’uti e te ora ora, e i teie nei, tei ǒ vau no te tauturu ia outou i roto i ta outou tere no te faaiti’a i te tino e te ora mǎ. E fa’atahi ana’e, e tae tatou i ta outou mau opuaraa e e faaha’uti ia outou i to outou iho mau tapao!