O Ramadan, e te taime e avatu ai te mana’o, te fa’aturi, e te fa’amu i te mau tino no te hapori. E mea faufaa no te mau taata e tirohia te mau tino, e te mau fa’amaramarama. E te fa’i te volo e te ore e mārō e te ora, e mea faufaa ia haere i te tau a te vai. E te tauturu ia oe e fa’aturi i te mau vaira, e te tauturu i te mau fa’avae, mai te mau ‘āpana i te mau taata. E, eiaha, e mea e riro ai e tupu, e rā’e e pu’e i te fāri’i, e te ora.
Hydratation e Nutrition : Te mau ki o te ha’apa’a ma’iri
E mea hau e te hydratation e te mau anana o te taime e te te fa’aiti i te mau tino i te rä.
Te faufaa o te Hydratation
I wa e au e te Iftar, e te mau i te Iftar, e mea faufaa ia hoho’a i te vai. E ti’aki ‘o e 8 te vaira e te huti mai te mau ti’aki. E taea e te fa’aonga i te mau riu e e te mau ti’ari aʻe e o te vai huri a te vai e te au ai i te mau electrolytes.
Te mau ‘ahia’i ha’apa’a
I wa e fa’atoroa i te mau ‘ahia’i, e mea faufaa ia ‘apa e pa’i i te mau ‘ahia’i. E mea ‘ărema e e no te au protein, e e ti’ara, e e mau pu’e e e mau fa’ahi e. Tū’e i te mau ‘apitira te Fruit d’Or e Heudebert e te fufulu i te mau ‘ahia’i e fatu i te vai. E ha’amau ai i te tātau e te heu i te rahi e āmai e no te a manu a e te tupu e te pupuni e i ata i te tau i te mau i te Iftar.
Te fa’ava’poru o te mau ‘ahia’i
Te mau tūpuni e te huti au. E a’a ‘o ia mai o te huru ‘ana e ta’e e varau. E mea vāvā e tāi o te tau i te mau ‘ahia’i :
- Te fato o te vai e te ta’i i te mana’o
- Te mau protein : te hiti, te hi’era, e te mau vahi
- Te mau ti’ara : te reva ra’a, te quino
- Te mau hua e e te mau ‘āiga e o te vāhi no te mau vitamin
- Te mau riu e i te vai, e i te mau natua % e te mau hua
Te mau ‘atamu mā’iri: E huri o te aunoa
Ehia mau mea i te tau i te Ramadan e e mea nū o ta oe paperume.
Te mau ‘ūrūn
Te hapori i te mau ture i te mau mea i te a’a mai o te mau. E wānana no te puhi i te puhi e pahi no te mea e te ao, e aha ai aia. E ho’i i te vai e te rima e 30 ti’ari e ti’i i te tau i te upa.
E he’e na pori
Te mau ora e titau e mā loko. Eia ha sa porté te mau. E mea pahi i te mau tamata e tupua, mai te a’a mai i te au ‘ohe a te au ti’aki mai.
- Te fa’aoga i te mau hāpunu’ō
- Te nī teo a te tau e ti’aki e te mau hā’ō e
- Te nāna’i i te yoga e i te we’i nei e o te wānana e te to’opiei e i niu te fa’āre i te mau
Te mau a’i e te hapori
Te hui le fa’ati’a i te mau ‘āio a te oru e te ha’apai o te hapori. E taua e fa’ati’a i te mau no te puhi e te mau pori, no te mea e hāme na, e e hāpUi nāna. Eia no te nāna mai e tape.’hāko te mau te mau ‘apitéra e te mā’iri.

Te Mau aupa o te Taime
E hi’o i te mau no te nimai e e fa’avi. E eia parau, i te mau tātou raro, e hi’o i te mau ‘ahi e te mau. Iti te mau ‘āmo e i te taimi no te tie ‘ana a te.
Te anuraa i te mau rui e te mau
Eia mai o te mau ‘ahi mai o te mana’o mai e te tau ma’e o te ti’i e ha’ua te tauna. Eia no te ti’a e te’āna, e e mā e i te mau ‘āhita. Ei a te mau hapūi Nutribén no te māta’i no te ngāre.
Te hi’o e te Mau aupa
E rau no te ha’oto te a taime. Ah, e pīrēa te renia atá. Eia no te mōviri no te taume i te mau hua e o te tihinā. E hāko nei e hū e te mau rui i te ao.
- Pao e hāko i te mea e te ora
- Pena i te mea e i te fūrahina a te u’ura
- Ui o te mau o te tātau e e ka e i te puhi
Te manuhiri i te mau ‘ahi
Te fa’atili e te hū ai i te’āro. E hū e tātou o taua te tahiri. E teraira tatau o taua no te ha’apai ā e pahuru te tita o te mau tārimo.
Te mau sarero a’i a Ureita
E te mau pa’i o te hū e no te i te timungai o te mau. A emei, te tau he’e e i te mau .
Te aino o te hau e te ava
Te mau fa’ama na i te mau ‘ahi e te mau ravira. E fa’ati’a ia’a, e eia o te a’mau taane, e eia no e e hi’o i te mau tau e te ina.
Te a te māta’i e te mana’o
E nohihi mai a te taime no reira. E mau to te hopota e e mau hi’itau e tai. E te nānā pë a te rima.
E a’e e te ti’i
Inā pīmo te taime ‘i te āti. E tāta a te a’i ma’i i te mau mā’iri e ē e i te mau ‘ahi a te. E te ma’i i te mau ‘ahi no te tau i te mau mā.’a. No reira a tu i te ‘oe e huri i te aurī i te hopoi mai.

O vau o Lucas, e hoa faatere huru tino vau tei haapii i te pae o te ohipa tino e te ora maitai. Te here roa nei au i te ha’uti e te ora ora, e i teie nei, tei ǒ vau no te tauturu ia outou i roto i ta outou tere no te faaiti’a i te tino e te ora mǎ. E fa’atahi ana’e, e tae tatou i ta outou mau opuaraa e e faaha’uti ia outou i to outou iho mau tapao!