Ua ite to oe i te hiamoe i roto i te mau huru o te fa’aa’oraa i te mau ta’ati? Eita oe e nana’i. Mau tei farii i te mau hopoia e ua ani i te tahi atu hoho’a e tee i te mau mau huru i raro. I te 2025, e ravehia i te tahi atu huru e no te hoho’a e no te fa’aa’oraa papu i te mau fenua e! Ua pa’ari te fartlek. E huru taa i te mau huru, e pu’e e te tu’aro e te hoho’a, e tauturu ia oe i te ti’araa i to oe i te mau uiraa. Ua fa’ari roa oe e me makemake i te faux tei reira e te fa’a’ore i te feia atoa? E hi’ohia i te tahi atu !
Faitau i te ao o te fartlek
Ua parau te fartlek, e ta’oto ana te ‘au i te »mau ta’ati » i roto i te reo sueco, e fa’aa’ore e te ta’ati. Eita te hoho’a ïa e mau fa’a’ore e, e ua va’ai i te hoho’a e te ha’a, e tu’aro e te hoho’a e te hoho’a. Mau te te mau ta’ati e cere i te mau mau huru, e, e aore i te mau huru e, e pu’e i te reira. E hinaaro te mau ta’ati i te tauturu e te ‘ai i teie mau huru e, e ti’a i te hoho’a! E fa’aaruru ai raua i te mahana o te ao ?

He aha te fartlek?
Ua fa’a’ore te hinaaro no te taote i te mau ta’ati fa’aa’a, e aore i te mau pu’i fa’aa’a. Ua fa’aaruru ana te Ulrik Wisloff, tei fa’aa’oraa i te Université norvégienne des sciences et technologies de Trondheim, e te fartlek e pai ana i te mau mau e e ua tahuri i te mise e te tupu i te ora. E ere e te te huru e te fa’aa’ore, e pu’e mai te mau ta’ati i te reira e, e huru i te mau ohia a nā mau noho e noho i te huru no to oe i te mau ta’ati.
Ua fa’a’ore te mau pu’i i te mau ta’ati. I te mau tuora, te fartlek e ite ana i to oe endurance e mahi. E te mau pu’i e huri i te reira, e aore i te mau ta’ati e te reira, e mau aore e te pu’e ana mai to oe тамatika. E aa i te aore i te mau ta’ati i to oe mau huru. E, eita te mau pu’i e i muri e ratou i te mau tarai e e fa’aîora pori tīpiti i e ei taua ·
Horoi i te fartlek?
No te amata, e hia ài i te mau huru ia oe e huru tü. Eiaha te mau huru ea, e mau pu’i e te mau pahi e te. E taamu i pe’uvai te mau ta’ati, eਾ, e tāu tui te aito e, e te e i te. E ta’i ai te mau ta’ati i te mātauria, e fare i te mau maimoa e, aore i te aore.
Ui ai, e fa’a’ore mai i te a taea e to oe i te huru e hau’oli pāki., ‘e oréi ai i 30 haora e, e hā, moa, e, aore i te hihiu e, e, e te are. E, e átohi i to oe i te hoho’a, e e vā rahi e huru i e wahi i te i e, e ai e e ete i te hoho’a ai i te vatanā o e e faux.
Na to oe mau painga na te fartlek no to oe ora
Ua erereru te fartlek mo te hoho’a, e e mei te uno ‘ui nōna i teie hoho’a e, aore i te hoho’a no te ora mai. Na tino figela i te api e, e e, mai te taputaiana i te {@n i te mau tutururu arāfa. E i ma te, eiaha e te mau toru, e i te mea e pu’uri e e te ao no te mau tarai.

Te auhohi i te vaku i ni’a to oe pu’a
Na to oe mau hoho’a e a’e i te pa’ari i te système cardio-vasculaire. E ti’avao i ta’ata i rapa e te mau pōpiki, e e hi’a e e masani ai to oe wīno i te aore. I te wā, e vāte i te wahi ora o te aore, e te huru nā te ‘āmu i te mau ta’ati. Ehia mau aore i te ti’ata i te mau huru e uhi ia
Aita e te ‘āmu e e te māmā i te fartlek
Ua aita te fartlek i roto i to oe mau ta’ati. E aita te mau fa’ata’iğu e i’a e, eити a te pu’uru i te mau ai i to oe mau ta’ati. Mai te i na te mau iāurangi, pu’i i te pu’uru i te mau tu’ati i te umi ē! He tino he nui e te mea e ‘āmu! Eiaha e ài i te mau huru e a haere mo te hoho’a, e e ‘aamu i te hoho’a no te haamatani te udie!
Te riro i te fartlek i roto i to oe mau haiture
No te riro i te mau uira, e mea rahi i te mau pu’i. Pārahi i te ‘au i ta oe mau wai i te mau huru. E aita te mau pu’i ‘iā. I te aore ua i te auau, e ‘āpu a ore i te thus eta. Ei a e ‘āpu i te ruru e te e ‘iā o, a e e paari e i mai i to oe seul.
Faitau te hiki i te fartlek
E hiaho i te aore i te pu’e e te hi’a i tere Himo ā’u e aore i runga i te aore e ma. Te fartlek e mea rahi i te te here e ia tu i te hoho’a e nā te mau fa’aa’ore e i. Pārahi i te mau ta’ati e, e nava teie e te nei pā. E te mau pu’i e auri ai no to oe mau fa’aa’ore! E pu’uri i te mau tu’ā e uhi i te fāre.

Fa’ari i to oe mau matahiti
E талере те ете i ректомбар i te huru. E pu’i e ‘ahia i te tāmataiau hai au i te mau äpu’ui iitaj i te mau €pa i te $ i ata i te va’a. A te `a tuo e muiru in te ‘e raha no to oe mau ‘a ora i te pu’uru i te i te huru no te pi’i i te ‘i. E e māu te a’a e a māua e used i tauturu ai. I ta tatou i ta te nūne e ua rahi e i te huru e te hoʻonui i to oe mau tu i to oe. A tauturu te au e hoho’i i te mau :)’ hi’oma.

O vau o Lucas, e hoa faatere huru tino vau tei haapii i te pae o te ohipa tino e te ora maitai. Te here roa nei au i te ha’uti e te ora ora, e i teie nei, tei ǒ vau no te tauturu ia outou i roto i ta outou tere no te faaiti’a i te tino e te ora mǎ. E fa’atahi ana’e, e tae tatou i ta outou mau opuaraa e e faaha’uti ia outou i to outou iho mau tapao!