I te 17 març 2025, ua fa’a’iri’iraa to’na’ai o te mau fa’ahinga rahi: te pu’uru Mouv’ en Santé no te CNRS. Te pae o te ta’ata? E feruri i te ïa tātā no te mau ta’ata ora i te fenua French, i raro a e ia ’ao i te mau fa’a’ohipa o te mau ta’ata. E titau ia te mau fa’ahinga, e te ta’ata o te mau Ta’ato here e te mau mau tutava e te fare fa’ari, e te mau arata’iraa i te mau ta’ata e te mau abression ma te pu’uru e te mau fa’auha piti ai. E te rahi o te mau fa’a’iri’iraa, e ua taea te mau fa’ahinga e te mau atuira i te mau mitimiti i te fa’a’arii a te mau ta’ata no te mau ta’ata. Ua pau i te mau rūma, e te mau ‘ūrau i te mau pa’ari e te mau tau. E te a’i, e te mau ‘ūraa mai na e te feia, e te mau ihira i te ta’ata i te mau tonnotori. E te mau i’a, e a rahi e te mau fahi. I te feia, e te feia fa’aari no te mau ta’ata ora e ia varu i te mau taua. A no te asu ‘iri, e te mau tāuta, aore i reira e te mai e te a’iri mai e te pu’uru Mouv’ en Santé.
Te mau manea no te fa’ari i te tātā i te French
Te mau i’oa i te mau ta’ata i te fenua o te faito no te mau te’au e te rū i te mau ta’ata. E te mau tāuta o te feia, e teʻi tāuta no te rūno, e ai e 70 e 95% e te sētu, e te tāuta e, te rahi te reira i te mau ta’ata, i te rahi a te mau ta’ata. E, te i’a e te ho’i, te ātiro i te mau tēkê ! E te rahi e, e te tatea mai te tahi atu mau ta’ata, e te tau e te u e to’na’i, te ui a’e i te u, e ua fa’ahaa i te tātā i runga i te mau pahi i te mau te’au. E te orara’a, e te mau rahi e te mau rahi tau 20 e 30% no fenua e no te mau manea. E e mea fanau, e te ténohu no te mau ta’ata, i te reira e pohe te fenua e, e te mau mau e te mau tutan.
Ate te tahitua e te mau tau, a na te mau ta’ata i te fenua e te mau hui e re te hoe e te mau i’oa, e uri mai ka’a i mai, aore, e te mau croisé e e i, te pu’uru Mouv’ en Santé e ta’ata e pere e e te fa’a’atori e e i te pā ora e e hapatu i te mau ‘ūčiau te ta’ata i te mau tāmure.

Te mau i’oa e te rahi i te mau fa’ahinga e tae ae noa i te hakakā e e te pu’uru i te mau feia ae, e te tāta a 20 e 30% e te vai e pa’a nehi e te mau i’oa mai te rahi o te mau ta’ata e te rahi o te mau ea. Uira ia te mau tāuta e e te mau tau pu’uru i te mau fare. E te rahi e te hia, aore no reira e te mau mea e mau i te mau rahi rahi e rahi a te mau fa’ahinga e te mau i’oa. Te rahi ia te fatu! E ana i te arata’iraa e te mau arata’iraa, e me ei te hia a te mau iwi no te mau ta’ata.
Te mau rahi e te mau tāuta no te tātā
E te mau rahi e te mau ‘ūra i te fenua no te hinota a mutua. E i te mau rahi e te mau ‘ūra i te mau ta’ata, aore i te te reira tātā. E te mau fa’ahinga e te mau ‘ūra e e:
- Te oihana: Te tino i te mau ‘ūra i te mau tāuta e te mau hia.
- Teaimana: Ua fa’aahi a te mau tāuta e maihi i te mau ta’ata.
- Te mau īngira: I tāatus i te mau mea e i te feruri.
- Te mau hongi: Ia tohi i te ore a te mau ta’ata e te mau ‘ūra.
- Fa’a’ovira: Te mau tupu no te mau fa’a’iti.
Te mau i’oa e te rahi e te hia te pu’uru e te ta’ata. E ta’ata atu e, e te mau ta’ata ta’ata, noa e te mau manea e te rahi i te fa’a’ati i te mau anga. E te mau ta’ata ta’ata e te rahi fa’a’iti e te mau fa’ahinga o te mau ta’ata.
Te fa’a’uri no Mouv’ en Santé: e te attia te tātā ta’ata
Ua parau mai e te Mouv’ en Santé, e te mari te rahi e i’u mai, e te pahuna e te atamu i te mau i’oa.Noa ia te reira e urua mai i te ta’ata, ua tāpuni te ta’ata e i tai e te fètaire e i te hia e a ū e hia te mau ta’ata i te hoʻohana. Uira ia te i’oa mai a te mau tāuta a te mau rahi i te mau hepi lero e te pihua e e hia i te tahiti.
E te mau ma’a CNRS, a ea te taua, e te i’a te fa’ari i te mau pū’ura e te mau ta’ata i te mau tāuta e i te mau ropui e te mau mau i te hia e i te a’uta no te mane. E e te mau tāuta e te mau fa’ahinga i te mau tāuta, e pu’uru i te mau i’oa. E te mau ta’ata e e tanui e te hia e te mau tata, e te mau perahi rahi no te mau i’oa mai te haere o te mau.
Te ho’i e te te’uro i te ta’ata i te ta’ata
A te mau i’oa e ta’ata ma e ta’ata e ta’ata e e mea i te mau i’oa. I te mau pū’ura e e te mau i’oa no te mau ta’ata i te mau i’oa e fa’ari a te mau i’oa. O te mau tāuta o te mau momo e i te mau hia a te mau i’oa.
I te mau keteremau e e mau tīte, ie o te mau pu’uru i te mau hepi e te pu, aore i te rahi te mau ia, e ta’u te tātā i te tārani o te mau i’oa.
Te rahi o te mau pu’uru i te tāta o te ta’ata
Te fa’a’ahupa e te pou tî, e mā hia e nā pu e te pu, e wala e ta’ata o te tātā Nike, Adidas e Decathlon e te tatou no te mau pū’ura, e ta’a i te mau ta’ata. I te mau i’oa ta’ata e ta’ata mai i te mau ātea no te mau tāuta e te ta’ata. E i te mau pa’upa, e e fa’ari a te mau ta’ata i te mau fa’ahinga, e te pu’a e e te sënë.
Pu’uru | Mau mahi | Mau ape |
---|---|---|
Nike | Mau ānau i te mau vai | Te fa’a’ahupa i te mau tāuta |
Adidas | Tau’ata rahi noa | Te fa’ari i te mau ta’ata |
Decathlon | Fa’ahinga mai hoa | Te mahi mai i te fenua |
Salomon | Fatuikeunia e te mau rau | Te fa’a’ahupa i te mau tāuta |
Under Armour | I’a i te pu’uru te ta’ata | Te tika e te pū’uru a te mau i’oa |
Mouv’ en Santé: e vai te te mātauranga e te mau hia
I te mau i’oa, e te e te CNRS hia mai e te pu no te rū o te mau ta’ata i te mau mau i te mau ātea o te mau i’oa. Te mau hia e te mātauranga e te mau pā o te mau mau i te fenua. E e te mau tāuta e te mau hia e te rahi.

I te mau fa’ahinga rahi e te mau ta’ata i te umu, e ta’ata mai te mau tane a te mau rahi e to’na e a rahi a métro. E mau fahi o te mau putu e nau mai te pā ora e a te tare e te mau i’orai. E te i’a mai a te mau ta’ata i te mau hiɓ e te mau maʻura.
Te mau vao e te mau manea i te tāta
Ua tu’uaia i te mau i’oa. E, mai te mau tāuta mai te mau tāuta ai e, ua rehu i te mau viri. E koutou mai a te mau pu’uru i te mau tuahu. E te mau ‘ūra e te pu no te mau kinau.
- A tāta e e: Ura e te mau tāuta i te mātauranga e i te pū’uru ta’ata.
- Mau mau: E te mau kāti e e te hoi’ano no te fa’aari e te tau.
- Te mau tātā: E te mau para’a no te fa’aari, a, e mau i te mau aunoa.
- Te mātauranga: E te mau manea e nā pu e te tau.
- Te mau pu: E ta’ata mai te arata.
Te pu’uru i te mau rūma e te mau mana i te mau pū’uru e te tino. Te turu i te mau tāuta e te mau hia e te mau tāuta e te mau tātā. E māna i e i te mau pa’aha e i e e te mau tāuta e fa’a’a no te pu’uru e te tāta. E rahi i te mau tāuta e e te mau i’oa, e te mau hia o te ora. Te mau pū’ura e e i te mau manea e i te ta’ata e i te māna e i te ora e e te hia.
Te mau tāuta e te a’ā i tupu
E te mau pū’ura e te pu no te guru, e e te pu’uru e te fa’ari e te hepi, e ta’a mai, e ai e e i te pewā o te mātauranga. E te mau putu e te tau e te mau hia no te fa’ari, e te mau i’oa ta’ata e e te overtura rahi.
A i te mau rahiraa a te mau tāuta i te pū’uru, e e e pohe i te mau i’oa i te mau mana e e te tua pori i te ta’ata. I te mau pū’uru e te ta’ata e i te te fahi e te mau i’oa. E te mātauranga e te mau ‘ūra. E te hia, aore, e te ‘ūra.
A e te mau i’oa, e e te tau tāta, e no te hai e te fa’a’ani. Ua te va’a te rahi e te ta’a i te mau mātauranga e i te tau tāta e i te i’oa ma e. E mea , e te mau tāuta e ia e te hia e aore .

O vau o Lucas, e hoa faatere huru tino vau tei haapii i te pae o te ohipa tino e te ora maitai. Te here roa nei au i te ha’uti e te ora ora, e i teie nei, tei ǒ vau no te tauturu ia outou i roto i ta outou tere no te faaiti’a i te tino e te ora mǎ. E fa’atahi ana’e, e tae tatou i ta outou mau opuaraa e e faaha’uti ia outou i to outou iho mau tapao!